Install this theme
Desi Alin unul dintre interni invata sa merga din nou dupa accidentarea deloc rusinoasa din timpul unui meci haotic de ping pong, iar altul inca pastreaza in casa corpul inert al unei genti taiate in autobuz, toti 4 au doar amintiri placute din perioada internship-ului. Mai jos, fostii interni isi spala in public rufele purtate in cele 5 saptamani.

Desi Alin unul dintre interni invata sa merga din nou dupa accidentarea deloc rusinoasa din timpul unui meci haotic de ping pong, iar altul inca pastreaza in casa corpul inert al unei genti taiate in autobuz, toti 4 au doar amintiri placute din perioada internship-ului. Mai jos, fostii interni isi spala in public rufele purtate in cele 5 saptamani.

Alin.

Am plecat cu multe de la headvertising. Acum sa nu credeti ca jumatate din papetaria agentiei se afla la mine. Nu, nu sunt chestii materiale ci niste patch-uri mai degraba, la nivel spiritual si mental: socializare 1.1, disciplina 0.3.2, viziune 2.0, simt al realitatii 2.2. Toate sunt compatibile cu sistemul de operare Alin, desi soft-ul de disciplina e inca in beta. Functiile de multitasking au fost si ele imbunatatite sensibil si, in final, cred ca update-ul a fost reusit. M-am ales insa si cu niste bug-uri hardware, un lucru aproape inevitabil cand lucrezi cu componente tinere: conectori rasuciti la genunchi, depunere de par in exces pe scalp si pe fata, un virus tabacoid si un tic ce ma face sa ridic capul la orice urma de miscare, ducand deseori la eroarea 0109 “connection unplugged. please re-focus”.

Am primit si un serial number pentru un download din partea agentiei, motiv pentru care voi tine calculatorul deschis mult timp de-acum incolo. Se zice ca e un program foarte tare pe care toata lumea il foloseste in zilele noastre. Se cheama Cariera, dar am tras doar 6% pana acum. Merge incet

Anca.

 Bine. Partea buna e ca m-am hotarat ca paragraful trebuie sa fie sub 100 de cuvinte. Partea proasta e ca nu cred ca am sa pot sa ma tin de cuvant. Cum sa inghesui 5 saptamani fantastice in doar cateva randuri? Cum sa povestesc pe scurt despre cei 3 prieteni grozavi, nou-gasiti si aventurile noastre la masa de ping-pong, pe balconul agentiei, planurile noastre de cucerire a lumii prin intermediul blogului? Cum sa descriu sesiunile de mentorat in care toate suturile in aripa dorsala erau acceptate ca pe-un pas inainte? In ce fel sa amintesc de contradictiile mele cu cel caruia am avut ocazia sa-i spun in secret “Sefu’” si care m-a invatat cu cronometrul in mana ca “less is more”? Am loc sa-mi exprim recunostinta si pentru indrumatoarea noastra care ne-a initiat in tainele socializarii cu restul oamenilor din agentie, care ne-a incurajat ideile in forma lor cea mai necizelata, care ne indemna sa folosim cu incredere bunurile agentiei dar care, mai ales, il grabea pe Serban sa-i primeasca mai repede pe internii “needy” in sala de conferinte? Niciodata nu e spatiu sau timp destul. Totusi, lor si colegilor din fata, din spate, din dreapta sau din stanga, colegilor care-mi deschideau usile, care ma invatau despre Radu Muntean, care imparteau brichete, care imi zambeau dimineata, care ofereau galuste cu prune din prima zi, care spuneau “la revedere” la 6, as vrea sa le multumesc foarte mult pentru tot. Si pentru multe altele. Si ne mai vedem. Pe cuvant de cercetas. (PS: Iertare, iar m-am intins)

Laura.

Cateva sfaturi practice pentru viitorii interni@Headz:

Drumul cu 117. Dupa cum arata gaura neagra din linia lui 32 de la Unirii, 117 o sa ramana singurul tau mijloc de transport pana la Headz. Deseori vine un 117 care inghite pana la regurgitare toata lumea din statie. Secretul e sa il astepti pe urmatorul care vine cam la 2 minute de asteptare si in care ai loc sa respiri.

Ce birou sa-ti alegi. Pentru ca in prima zi de internship am ajuns ultima, am primit de la Serban ceea ce parea a fi cel mai nefericit birou din agentie. Cu timpul insa, am ajuns sa-i apreciez pozitia strategica: langa bucatarie, prin care trece si drumul spre baie. Adica biroul la care trebuie sa stai ca sa fii intim cu oamenii din agentie fara sa vorbesti vreodata cu ei.

Daca iesi la fumat pe balconul mic. Ce au in comun un ananas si 3 oua de tara? Toate au fost aruncate catre balconul cu vedere spre Piata Florilor. Asa ca ar fi bine sa fii foarte alert cand te afli in spatiul acela si sa suspectezi orice trecator purtator de alimente mai mult sau mai putin exotice.

Daca vezi prin agentie creioane Headz  pe care scrie “Non digital portable printer” si ravnesti si tu la unul. Le gasesti la Ionut. Daca esti brand addict, tot la el gasesti cd-uri si clesti de rufe cu insemnele Headvertising.

Arme aproape albe. Daca vreodata, pe perioada internshipului, vei fi pus in situatia de a te lupta cu morile de vant, macar sa o faci  cum trebuie. Pe masa de desen o sa gasesti o sabie de lemn iar langa canapea, 3 florete.

Cum o sa te simti la sfarsit. Primele zile dupa despartire vor fi cele mai grele. O sa suspini de fiecare data cand apare un spot de-al lor la TV, le vei verifica FB-ul si blogul cu o frecventa maniacala iar stomacul tau nu va tolera alti covrigi in afara celor pe care-i gasesti  la 200 de metri de Bursa Marfurilor. Si toate celelalte agentii vor cadea victime ale comparatiei cu Headz. In varianta fanatica, cel mai probabil o sa incercuiesti cuvantul “Head” din orice carte de o ai prin casa si n-o sa asculti nimic altceva in afara de Radiohead.

Adica prima agentie nu se uita niciodata.

Andrei.

Ultima oara cand am postat un mesaj de “adio” pe blog s-a prelungit internshipul. Acum ceva imi spune ca asta e un adio pe bune. Dar nu e un adio trist, nu e un adio si injuraturi, e un adio si multumesc, multumesc pentru sinceritate, multumesc pentru oportunitate, multumesc pentru distractie si mai ales multumesc lui Gologan care m-a invatat sa imi impart tigarile cu el. Asa ca experienta Headz a fost un fel de “wind beneath my wings” care sa ma faca sa imi doresc sa colind lumea publicitatii cu speranta ca poate odata, peste mult timp ma voi putea intoarce unde a inceput totul. Sper ca se poate scuza nivelul de “sentiment” din acest post dar mi s-a spus sa fiu sincer. Si am fost.

Ping cu pong.

Cum cei din echipa Headvertising si-au jucat de mult campionatele de ping-pong, la masa din holul de la intrare avem doar vizitatori de la etajele 2 si 3. Totusi, ocazional, cei patru interni isi mai incearca norocul cu paletele din dotare cand se mai iau pauze de la “turnirurile” serioase. Cum Laura si Anca au fost declarate “antitalent”, (cea de-a doua chiar mai batuta de soarta decat prima), numai baietii (Andrei si Alin) au fost numiti vrednici de un meci in toata regula. Aici puteti observa diferite atacuri si ofensive de care fac uz sus-numitii. Echipa fetelor e de acord ca s-ar putea ca baietii sa joace mai bine dar este de parere ca nu sunt la fel de gratiosi.

Si echipa fetelor nu sustine misoginismul :P

Defensiva “Cocostarcul coleric”.

Defensiva “Cocostarcul coleric”.

Ofensiva “Hiena laterala”

Ofensiva “Hiena laterala”

Atacul “Gentilomul cocosat”

Atacul “Gentilomul cocosat”

Lovitura “Mana mortului inviat”

Lovitura “Mana mortului inviat”